Vorbele sunt: ca o garnitură de tren care, intră prin pavilionul urechii ca-n gară, dar conştienţa este dispecerul de la nodul căilor de acces care poate deschide cale către gură, sau iese pe cealaltă ureche, sau le stochează în depoul minţii.
Psalmii 61:2De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnită şi zic: „Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine!”